|
|
Salutare,
Sunt Alex!
Suntem unici, dar totuși atât de asemănători cu ceilalți. Împărtășim trăsături, obiceiuri și moduri de gândire similare. Cu toate astea, avem o identitate specifică. Suntem și în turmă și în afara ei. Depinde de perspectivă. Ține de nivelul de conștientizare.
Oferim validare și vrem să fim validați la rândul nostru. Vrem să aparținem unui grup și mai vrem să fim apreciați pentru alegerile și deciziile noastre. Toată lumea resimte nevoia asta.
Zi de zi, punem lumea în mișcare. Singuri sau alături de ceilalți, acționăm. Cât din ceea ce facem e sub controlul nostru și cât e influențat de ceilalți?!
E timpul pentru #mailuldevineri. Hai să vorbim puțin despre viață, dintr-un unghi mai puțin cunoscut!
|
|
|
|
|
E dificil să mergi întotdeauna pe calea ta. Să știi răspunsul corect și să îl aplici fără frică. De fiecare dată. Deși crezi că acționezi constant în mod independent, multe dintre deciziile tale sunt modelate de ceilalți.
Știu, e important să credem despre noi că alegerile ne aparțin în totalitate. În fond, cine își dorește să fie considerat o oaie dintr-o turmă și nu o persoană liberă și independentă?
În 1951, psihologul american Solomon Asch a demonstrat puterea conformismului. Altfel spus, a dovedit cât de influenți sunt ceilalți în deciziile pe care ni le asumăm la nivel individual.
Rolul participanților era simplu. Aveau în față două cartoane. O linie pe cartonul din stânga și alte trei pe cel din dreapta. Trebuiau să se folosească de cartonul din dreapta pentru a alege linia care avea aceeași lungime cu linia standard, cea de pe cartonul din stânga. Sarcina era simplă. Liniile care se potriveau se vedeau de la o poștă. Însă rezultatele experimentului condus la rezultate neașteptate.
La experiment participau grupuri de câte șapte persoane. Șase dintre acestea erau actori, solicitate de psiholog. Doar o persoană participa în mod real la studiu, care întotdeauna răspundea ultima. Mai mult, actorii ofereau răspunsuri greșite și o făceau întotdeauna prin viu grai.
Deși știau răspunsul corect, 75% dintre participanți s-au conformat grupului. Sper că nu ai uitat: grupul răspundea greșit.
Rata de conformism a fost uriașă. Deși înțelegeau că ceilalți șase participanți alegeau greșit, oamenii au mers cu grupul.
2. De ce ne conformăm așa ușor?
|
|
|
|
|
Teama de alege corect, și de a fi marginalizat, e mai mare ca rușinea de a fi în eroare, dar alături de grup. Nu se întâmplă întotdeauna așa. Dar rarele ocazii în care îți permiți să fii „independent” constituite mai degrabă excepția de la regulă.
Îi imităm pe ceilalți chiar și atunci când știm că e greșit ceea ce fac. Locul în care te naști, regulile pe care trebuie să le respecți și oamenii care-ți sunt alături te modelează permanent. Îți influențează comportamentul pe care-l adopți, dar și atitudinea față de diferite subiecte și teme de viață. Copiii adoptă credințele părinților, iar căminiștii preiau obiceiurile de studiu ale colegilor de
cameră.
E în regulă! Așa funcționăm! Tendința de a imita e larg răspândită, inclusiv între animale. Fenomenul e chiar simplu și descris excelent în acest clip
audio-video (folosește idei preluate de la Jonah Berger, un renumit profesor de la Wharton University).
Atunci când suntem nesiguri cu privire la un subiect, ne uităm în jur la ceea ce fac ceilalți. Sunt o sursă bună de informații. Ne bazăm pe alte persoane pentru că vrem să luăm decizii mai bune. Vrem să economisim timp și efort!
În loc să cauți săptămânal un nou tip de mâncare pentru pisica ta, te bazezi pe experiențele și părerile altora. Ai în față o scurtătură utilă și profiți rapid de ea.
Ideea e simplă: dacă alții fac, aleg sau preferă ceva, trebuie să fie un lucru bun!
Așa și e! Uneori, doar uneori!
3. Nevoia de acceptare
|
|
|
|
|
Vrem să fim plăcuți! Ne dorim să fim acceptați sau cel puțin să nu fim marginalizați. Dacă nu de întreaga lume, atunci cel puțin de oamenii la a căror părere ținem.
Oricine a fost ales vreodată ultimul la un meci de fotbal, sau a rămas neinvitat la dans (la un chef studențesc) înțelege prea bine unde bat. Nu este plăcut să fii lăsat pe dinafară!
Pentru a evita sentimentul de respingere, ne luăm după ceilalți. Chiulim, dacă asta fac cei asemenea nouă. O ardem în jargoane, dacă asta e linia impusă de ceilalți amici. Învățăm în salturi sau, mai bine, nu o facem deloc. Stăm la o coadă imensă atunci
când se inaugurează un Fast
Food în București.
Facem aproape orice pentru a nu ne pierde apartenența la grup!
Avem tendința să credem că noi suntem întotdeauna în centrul deciziilor noastre. Credem că alegerile, înclinațiile, preferințele, simpatiile și antipatiile noastre ne aparțin în totalitate. În mare parte, de la alimentele pe care alegem, la
sala de fitness pe care o frecventăm, de la telefoanele inteligente pe care le folosim și până la modul în care ne îmbrăcăm sau vorbim, suntem influențați de ceilalți. Impactul lor este surprinzător.
Nu respinge această realitate. Ea chiar există! Încearcă să o observi cu atenție. Influențele din mediul tău îți influențează pașii. Cel mai probabil, fără să-ți dai seama. Zi de zi și an după an!
Nu e totul pierdut. Nu e nimic bătut în cuie. Partida e în desfășurare! Depinde și de tine să te înconjori de oameni, de atitudini și de gânduri care îți fac bine!
Îți dau întâlnire și vinerea viitoare!
Dă-mi un scurt mesaj și spune-mi cum ți s-a părut acest subiect, pentru că vreau să-ți trimit materiale din ce în ce mai bune; din ce în ce mai cadrate nevoilor tale!
Creștem împreună,
|
|
|
|
|
Marsilian Technologies SRL, Str. Făgăraș 35G, 200158 Craiova, Romania
|
|
|
|
|
